Ibuprofenul a devenit în timpurile noastre un fel de panaceu, adică medicament bun la toate. Oamenii îl iau pentru durerile de cap, de dinți, de abdomen, de spate, în febră, în spasme, în orice.
Am întâlnit mulți oameni care iau ibuprofen preventiv. Îmi spun „știu că o să mă doară capul dacă stau în curent, așa că iau înainte un ibuprofen”. Dar dacă nu o să apară durerea? Oricum curentul ăsta, în sensul celui de aer, e supraestimat și pare că dă toate bolile din lume, dar oare n-ar putea respectiva persoană să evite cu eleganță curentul malefic, cefaleea și implicit bulina de ibuprofen? De ce ne bombardăm cu pastile, când ele ar trebui lăsate pentru condiții limitate?
Acest medicament este ieftin și se dă fără rețetă de la medic. Cam orice om are în casă ibuprofen, pe lângă paracetamol și aspirină. La cea mai mică durere de cap, pastila e sfântă. La cel mai mic disconfort abdominal sau articular, antiinflamatorul devine aliat de nădejde.
Nu se procedează corect, deoarece bombardarea organismului cu ibuprofen atrage niște riscuri. Orice AINS (antiinflamator nonsteroidian) afectează tractul digestiv, rinichii, inima.
Afectarea stomacului se explică prin iritație directă, dar mai ales prin modularea activității prostaglandinelor, molecule importante în inflamație, transmiterea durerii, inducția febrei, dar și cu rol protector la nivelul stomacului. Inhibarea lor va duce la scăderea protecției mucoasei gastrice, deci fenomene iritative și erozive. Să nu ne mirăm de explozia de gastrite (de vină sunt și alimentația haotică și stressul, dar uzul mare de AINS este o explicație puternică).
Afectarea rinichilor este bine documentată, antiinflamatoarele dezechilibrând mecanisme fine de adaptare vasculară renală, precum și direct nefrocitele, celulele din rinichi.
Afectarea sistemului cardiovascular înseamnă creșterea tensiunii arteriale, modificări ale mecanismelor de adaptare de la nivelul vaselor de sânge, creșterea riscului de evenimente coronariene, adică în genere infarct.
Pastilele au rolurile lor precise și sunt deosebit de utile, dar în niciun caz nu trebuie să abuzăm de ele, să le luăm în orice, să le luăm cu scop preventiv. S-ar putea ca după niște ani de zile să ne trezim cu probleme serioase în corp și să nu știm de unde ne-am pricopsit cu ele.
De asta spun că n-aș lăsa ibuprofenul la liber, ci l-aș impune pe rețetă, iar pe medici i-aș ruga apoi să nu-l recomande pentru orice fleac. Vrem să ne ținem oamenii sănătoși și asta înseamnă să-i protejăm pe termen lung de probleme.
Medicii ar trebui în primul rând să facă educație medicală și prevenție, abia apoi tratamente propriu-zise.
Un editorial de dr. Vasi Rădulescu, fondator #leapșadesănătate
Educație medicală gratuită
Abonează-te la noul newsletter de educație medicală. Vei primi un email, o dată pe săptămână, cu articole, sfaturi, recomandări, toate scrise cu grijă de dr. Vasi Rădulescu. Totul este gratuit.
Mulțumesc pentru interes!
Something went wrong.
Proiectul #leapșadesănătate realizează o veritabilă educație medicală și funcționează fără reclame sau alte finanțări. Dacă apreciezi munca noastră dificilă de a oferi mereu informații de calitate, ne poți susține cumpărând cărțile scrise de Dr. Vasi Rădulescu, fondatorul proiectului. Mulțumim mult.
vezi ofertele ⇨
