Ni s-a spus că nu e bine să facem sau să consumăm un lucru, dar știința ne-a demonstrat că nu e chiar așa. Ne-am gândit să punem aproape câteva obiceiuri proaste care de fapt nu sunt deloc proaste.
1. Cafeaua a fost mult timp catalogată drept obicei nociv. Mulți au spus că este cancerigenă, dă accidente vasculare cerebrale sau boli de inimă. În realitate, lucrurile stau cam pe dos. În general, consumată rațional (până la 400 mg/zi, aș sugera pe la 200-300 mg, nu mai mult) are efecte pozitive asupra sistemelor vascular, digestiv, cerebral, renal, crește longevitatea, ameliorează statusul mintal, scade riscul de deces de orice cauză, etc. Ideal nu se va folosi zahăr, atenție și la îndulcitorii artificiali.
2. Alcoolul este într-adevăr nociv, dar depinde aici doza. 20 – 30 de grame pe zi de alcool sunt cardioprotectoare, scăzând riscul de infarct; scad și riscul de AVC (accident vascular cerebral). Vinul roșu este și antioxidant, optimizează și colesterolul. Tot ce depășește măsura amintită este toxic.
3. Ni se spune că micul-dejun este cea mai importantă masă a zilei și trebuie să o luăm în fiecare zi, dar în realitate există date interesante care ne arată că perioade mai lungi fără masă au efecte pozitive asupra întregului organism (e nevoie de mai multe date, desigur). Mulți se îndoapă la micul dejun și apoi pleacă la serviciu, unde știm că productivitatea e crescută în primele ore ale dimineții. Dar stomacul e plin, digestia e în plin proces, sângele se duce către intestine și apare o redistribuție care coboară puțin randamentul creierului. S-ar putea să te simți mai bine și să câștigi la capitolul sănătate în general dacă sari peste micul dejun.
4. Grăsimile nu trebuie evitate, ci consumate în doză potrivită, fie că vorbim despre cele animale sau vegetale. Untul a fost la un moment dat blamat, organizațiile recomandând diete low-fat pentru scăderea riscului de cancer sau boli cardiovasculare. Studiile ample nu au arătat beneficii la trecerea pe diete superrestrictive, iar moderația trebuie îmbrățișată oricând. Atenție și la grăsimile vegetale de tip ulei de palmier – excesul aici e nociv. Semințele, peștele, avocado trebuie incluse în dietă. Chiar și celelalte grăsimi animale pot și consumate, dar mai rar și-n cantități mici. Persoanele care au ateroscleroză, risc mare de infarct miocardic, un infarct în antecedente, dislipidemii importante vor avea grijă la aportul de grăsimi.
5. Nu mai consumați ouă că sunt pline de colesterol! Asta vedem încă prin multe locuri. În realitate, avem nevoie de acel colesterol, pentru că din el se fac pereții celulari, componentele de înveliș ale neuronilor, unii hormoni. Iar oul are proteine, vitamine din grupul B, alte grăsimi, minerale. Câteva ouă pe săptămână nu vor face niciun rău.
6. Alimentele cu gluten nu trebuie evitate decât de cei cu boală celiacă, anumite patologii autoimune sau alte cazuri cântărite cu atenție de către medici. În rest, nu există niciun fundament pentru care populația generală nu ar trebui să consume gluten.
Educație medicală gratuită
Abonează-te la noul newsletter de educație medicală. Vei primi un email, o dată pe săptămână, cu articole, sfaturi, recomandări, toate scrise cu grijă de dr. Vasi Rădulescu. Totul este gratuit.
Mulțumesc pentru interes!
Something went wrong.
Proiectul #leapșadesănătate realizează o veritabilă educație medicală și funcționează fără reclame sau alte finanțări. Dacă apreciezi munca noastră dificilă de a oferi mereu informații de calitate, ne poți susține cumpărând cărțile scrise de Dr. Vasi Rădulescu, fondatorul proiectului. Mulțumim mult.
vezi ofertele ⇨
