Despre gripă, pe înțelesul tuturor

Leneșul Goody a tăiat toate prețurile din shop-ul #readersdogood! PROFITĂ!

Suntem iarăși în plină perioadă cu cazuri de gripă. La data la care scriu acest text (26.01.2020), România încă nu se confruntă (și sper ca lucrurile să rămână așa) cu cazuri de coronavirus, nu este încadrată la risc înalt și trebuie să așteptăm, fără panică generală, recomandările și pozițiile organismelor oficiale.

Cred că este oportun să știm câteva informații elementare și de bun simț despre gripă, simptome, virusuri, tratament.

Există două familii principale de virusuri gripale care dau afecțiunea la om: A și B. Virusul A cunoaște foarte multe variații, din cauza faptului că are două proteine, prescurtate H și N, care pot fi de mai multe feluri (de aici combinațiile H1N1 sau H3N2 – doar două exemple, pentru că există foarte multe). Virusul B e împărțit în două, cu nume proprii (Yamagata și Victoria) și nu variază. Cele mai multe infecții sunt date de A.

Din modificările lui A rezultă și oscilațiile în eficacitatea vaccinurilor antigripale. Pot apărea frecvent combinații și mutații care să nu fie prinse în vaccinul obișnuit. Vaccinul asigură în medie o protecție cam de 60% și cei vaccinați fac de regulă forme mai ușoare de gripă. Cum fiecare an aduce alte virusuri, cercetătorii studiază tulpinile, anticipează anumite mutații, scot vaccinuri care să acopere cât mai bine tulpinile, dar asta se întâmplă în fiecare an, de unde și acoperirea restrânsă și această periodicitate în efectuarea vaccinului. Un vaccin universal antigripă, care să fie făcut o singură dată în viață și să acopere absolut toate tulpinile posibile, este în lucru. Nu se știe cât mai durează, totul este complicat, probabil se va lăsa cu un Nobel dacă acest vaccin va apărea.

Ca o paranteză scurtă, modificările în virusuri apar prin mai multe căi. Când un virus ajunge într-un organism în care se simte bine, el începe să se replice cu viteză, creând milioane/miliarde de copii. În acest proces apar inevitabil erori, unele copii nemaifiind chiar identice cu originalul. Fenomenul se numește antigenic drift. Uneori, virusul își schimbă cu totul o componentă, mai ales când trece din gazdă în gazdă și dă nas în nas cu un alt virus, poate chiar din familia lui. Fenomenul se numește antigenic shift. Aceste fenomene reprezintă explicația pentru mutațiile frecvente ale virusurilor, de unde și necesitatea unor modificări în vaccinuri.

Cine se vaccinează? Toată lumea! Ideal în lunile octombrie/noiembrie. Mai ales copiii între 6 luni și 5 ani, precum și vârstnicii peste 70 de ani, respectiv cei cu anumite boli care predispun la cantonarea rapidă a virusurilor și la tablouri clinice severe (cei cu probleme imune, cu boli cronice de inimă, plămâni, rinichi etc.)

De unde știm că e gripă și nu răceală obișnuită? Din simptome. La răceală ele escaladează, mai vine unul, dispare altul, tabloul se diversifică. La gripă sunt intense și brutale, cu febră mare, dureri musculare, oboseală importantă, dureri de cap, tuse. Confirmăm clinic. Testele de depistare a virusurilor gripale sunt utile, dar nu perfecte. E oricum o luptă cu ele, pentru că uneori se găsesc greu, alteori dau rezultate fals negative. Nu ne bazăm pe teste, ci pe simptome.

De ce mor oameni? Pentru că unele virusuri sunt puternice și compromit apărarea corpului, lăsând terenul deschis pentru alte infecții. Sau pentru că există patologii cronice care se pot agrava. Sau pentru că există afecțiuni mai vechi neștiute. Sau pentru că există evoluții imprevizibile. Cazurile cu deces apar frecvent la copiii între 6 luni și 5 ani, nevaccinați, sau la vârstnici.

Ce facem dacă apar simptomele tipice? Orice copil între 6 luni și 5 ani, respectiv orice vârstnic de peste 70 de ani sau cu boli cronice semnificative va fi dus la medic. Orice altă categorie imunocompetentă va sta acasă, va limita contactul cu alte persoane, se va odihni bine, se va hidrata corespunzător, va consuma alimente bogate în vitamine și minerale, va lua tratamente antisimptomatice (spre exemplu paracetamol pentru febră, un antalgic pentru durere de cap; antitusivul este discutabil, întrucât tusea e un mecanism natural de curățare și oricum va trece mai greu) sau antivirale (spre exemplu tamiflu).

Care este tratamentul? De cele mai multe ori, corpul se vindecă singur. Avem nevoie de izolare, odihnă bună, hidratare cât cuprinde, alimentație sănătoasă, pastile cât să controlăm anumite simptome (paracetamol sau antiinflamator sau algocalmin – se eliberează doar cu rețetă, pentru febră, un analgezic pentru durerea de cap). Atenție sporită la copii și vârstnici! Spun iar că e recomandată deplasarea la spital. La nevoie, în spital, medicii pot merge pe alte linii terapeutice. Leacurile băbești sau homeopatele n-au nicio indicație în gripă, vă rog să rețineți asta. Nu apelați la amestecuri aiuritoare din plante și terapii promovate de vedetuțele care n-au nicio pregătire medicală.

Cum ne protejăm și-i protejăm și pe alții?

1. Tușim într-un șervețel. Sau cu gura în braț sau cot. Nu în mână!
2. Ne spălăm riguros pe mâini, cu săpun.
3. Nu ne ducem în comunitate dacă avem gripă.
4. Putem purta măscuță peste gură și nas (nu se apară de virusuri, mai degrabă ne ferește de propriile mâini care tind să fie duse la nas și gură adeseori)!
5. Evităm pe cât posibil spațiile închise, calde, cu mulți oameni.
6. Ne vaccinăm! E semn și de altruism, pentru că arătăm că ținem și la ceilalți.
7. Ne tratăm corect, fără leacuri cara nu au dovezi certe.
8. Mergem la medic când suntem din categoriile vulnerabile.

Sper să vă fie de folos cele scrise.

Vasi Rădulescu